TÂRGUL DE FETE DE PE MUNTELE GĂINA

                                                  Statuia lui Avram Iancu Muntele Găina

Târgul de Fete Muntele Găina

La nici 450 Km de Bucureşti, pe traseul Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Hunedoara-Deva-Brad-Halmagiu-

Vidra de Sus vom găsi Muntele Găina, care are înălțimea maximă de 1486 metri. Aici, 
într-o frumoasă poiană la altitudinea de 1467 de metri, având coordonatele: 

Latitudine Nordică - 46º21'38" ; 
Longitudine Estică - 22º53'4" 
Încă din timpuri imemoriale de Sfântul Ilie, în jurul datei de 20 Iulie se organizează tradiționalul Târg de Fete. 
Prima atestare documentară a evenimentului  este făcută în anul 1816, pe vremea Imperiului Austro-

Ungar (De la Regele Daciei  Burebista şi până astăzi nimeni nu a ocupat Munţii Apuseni) 
când cronicile au consemnat că moţii se întâlneau în fiecare an, făceau acte de comerț obişnuite cu 
animale,bunuri casnice, terenuri, dar în mod deosebit, se făceau negocieri şi chiar se discutau cererile 

de căsătorie, după obiceiul locului al peţitului, şi chiar se cumpărau simbolic fetele de la părinţii lor. 

Aceste momente deosebite erau completate cu cântece şi jocuri populare, concursuri sportive, 
cântatul la diferite instrumente tradiţionale cum ar fi buciumul, scripca, zongora, drâmba, frunza, fluierul, cavalul, cimpoiul, doba, etc., şi se puneau mese câmpeneşti stropite din belşug cu horincă şi vin,functe, plăcinte, berbecuţi la proţap şi alte bunătăţi tradiţionale.  

   Ţăranul  român a dat peţitului surprinzătoare forme. Pe Muntele Găina se ţine Târg de Fete, în Ţara

Halmagiului avea loc Târgul de Sărutat. Peţitorul transmite mesajul decisiv pentru închegarea 
căsniciei.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina reprezenta o modalitate de a revitaliza genetic comunităţile 
moţești izolate, din cauză că satele de munte sunt răsfirate, pentru a evita consangvinitatea - relaţia 
între descendenţii unui strămos comun.Şi se organiza acest  târg care dădea posibilitatea tinerilor 
să-i afle perechea departe de cătunul natal. 

   Moţii  din Vidra de Sus, se întâlneau cu cei din Crişana, şi se înţelegeau în privinţa viitoarelor 
căsnicii.In Crişana, aproape de Muntele Găina, pe la sfârşitul Secolului al XIX-lea se mai ţinea Târgul Mireselor, numit şi Târgul de Sărutat. Tinerele soţii, îmbrăcate în haina de mireasă, îşi întâlneau neamurile din alte sate, care 
n-au putut fi prezente la nunta.Retrăind bucuria cununiei, nevasta dădea de 

băut cunoscuţilor, primea urări de fericire şi  se  lăsa  sărutată doar dacă rudele şi prietenii o cinsteau 
cu bani. Din păcate, aceasta curiozitate etnografică fără pereche s-a pierdut. 

   Reânvierea acestor obiceiuri ar însemna noi dovezi că, de demult, ineditul însoţeşte dragostea la

români. Tinerii legau prietenii la horă, şezătoare, la câmp. Urma peţitul în comun: băieţii mergeau la 

fete şi fiecare işi curta preferata. Pasul spre măritis se făcea prin scosul fetei la joc.
Azi Vasile scoate la joc pe Măria, zicea lăutarul. Soacra îl punea apoi la încercare pe mire. 
Dacă băiatul rezista, apărea. El striga spre casa fetei ca are băiat frumos, isteţ, bogat, ce o vrea de nevasta pe Maria. Apoi încerca sa obţină zestre mare cat mai mare de la socri - haine, ţoale, animale.
Socrii mari alegeau o baba din sat, să vorbească cu părinţii fetei. Socrii mici trebuiau sa bea vin din ploscă; dacă peţitoarea ieşea cu plosca plina, se înţelegea ca fata a refuzat. 
Altfel, se stabilea întâlnire pentru sâmbăta seara. Peţitoarea chema:«Soacra mica, ce stai in casa? 
Las-o pe fiita sa se gătească!». Părinţii răspundeau: «Care, boală, esti acolo de-i întărâţi câinii?  Si baba glăsuia: «Uite băiatu asta ţi-a deochiat fata, iar mama fetei: «Mi se vaietă de-o vreme c-o doare capul.Nici cu matura nu mai da prin casă»".

   Serbarea începe dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat vin cu corturi unde se expune 
zestrea fetelor.
În același timp, se pot cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni.  
Schimbarea de năframă se produce la alegerea miresei, după care se prânzește (ospăț) cu cântec 
de lăutari. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie poate aduce noroc şi fericire, 
prosperitate şi mulţi copii.