Romania sub asediu

Terorismul Nuclear redivivus

   Pedepsele colective şi riposta asimetrică, au fost abolite de strategii militari încă de 

acum 500 de ani. Popoarele, nu trebuiesc pedepsite pentru greşelile unor conducători, 

mai ales că aceştia au unde să se adăpostească. 

   România nu are şaltere sau adăposturi anti-atomice decâte pentru 1% din populaţia sa. 

În cazul unui atac nuclear extins, 98% din populaţia ţării ar pieri în câteva zile şi din

cauza anulării bugetelor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională precum şi 

a trecerii în plan secund a securităţii colective a naţiunii. 

Ori dacă tragedia de la Clubul Colectiv unde au pierit subit sau au fost arşi aproape 150 

de tineri a produs o drama cu consecinţe mondiale, să ne imaginăm multiplicarea acestei

 drame cu de un milioan de ori şi atunci o să realizăm pericolul la care este supusă populaţia,

 teritoriul, economia şi mediul ambiant naţional în cazul unui atac nuclear extins. 

   Un pericol mai mare privind extincţia noastră nu a existat niciodată în istoria omenirii. 

Logica absurdă care stă la baza acestui concept de ripostă asimetrică este tactica pământului

 pârjolit, pentru ca adversarul, să nu mai poată utiliza acel areal o perioadă cât mai lungă de timp. 

Şi se vrea se pare pârjolirea cu tot cu oamenii care locuiest aici!?!

   Dacă în perioada de maximă alocare de lovituri nucleare asupra noastră NATO calculase 

cantitatea maximă de 2,3 Kg trotil, pentru fiecare român şi un volum total al pierderilor de 

23% din totalul populaţiei, acum riposta asimetrică este dată de alocarea cantităţii de 29 Kg 

TNT pentru fiecare locuitor al ţării. 

   Specialiştii militari au calculat că în primele zile ale unui război atomic, aproape 97,99 % 

din populaţia va primii doze de radiaţii letale de peste 1.666 Rh, iar 75 % din populaţie, va 

avea arsuri de gradele 3 şi 4 incompatibile cu viaţa şi fără nici o posibilitate de acordare a 

vreunei asitenţe medicale de specialitate. Va fi sfârşitul lumii pentru noi, deoarece se înceracă

 arderea ca o torţă a României, doar pentru a satisface unele orgolii şi ambiţii ale unor lideri

 mondiali ce doresc jertfirea noastră ca exemplu pentru alte popoare.    

Ori să pedepseşti o naţiune, şi să programezi distrugerea sa doar pentru că ai abandonat-o din

 mers şi ai obligat-o să facă o alinaţă conjuncturală cu adversarii tăi tradiţionali, doar pentru 

că aceasta a fost obligată să aprobe amplasarea a două baze militare, este o decizie pripită şi 

neraţională. 

   Baza de la Kogălniceanu a fost amplasată pentru a descuraja atacurile jihadiste venite dinspre

 mare, iar baza de la Deveselu care este pur defensivă a fost pusă în funcţiune împotriva 

atacurilor aeriene venite din Orientul Apropiat. Aceste baze militare nu pun în pericol securitatea

 Federaţiei Ruse, care este şi aceasta un aliat al luptei împotriva terorismului şi a expansiunii

 militare a unor globalişti fundamentalişti. 

   Şi atunci de ce atâta mobilizare de arsenal NBC asupra unui stat mic, şi aproape neutru care 

nu contează în echilibrul de forţe la nivel global? Acest răspuns pentru solicitarea de costuri 

exagerate, nejustificate de materiale strategice îl pot da cei în drept, în faţa organelora abilitate 

ale statului respectiv. 

    România nu este nu a fost şi nu va fi deţinătoare a unor arme de distrugere în masă şi datorită

 faptului că în urma semnării tratatelor internaţionale de pace, acesta nu poate avea decât un 

efectiv limitat de combatanţi, echipaţi cu echipamente de luptă individuală, un număr redus 

de tancuri, avioane, rachete antiaeriene, etc. Practic statul nostru a trecut la dezarmare şi la 

lichidarea armatei imediat după 1989, astăzi având efective aşa de reduse încât nu poată face

 faţă unor calamităţi naturale, sau a unor atacuri cu arme de nimicire în masă. 

   Pe de altă parte şi vecinii noştri sau mai bine spus tot Estul Uniunii Europene va fi afectat,

 în cazul unor ciocane de foc de nimicire în masă aplicate asupra Olteniei, Banatului, 

Ardealului de Nord, Câmpiei Române, lucru ce ar face imposibilă aplicarea acestor metode 

persuasive de utilizare a bombelor de mare putere. Problema protecţiei vieţii cetăţenilor unui

 stat, este prioritatea maximă a oricărei politici de securitate colectivă, şi reducerea veniturilor

 militarilor activi şi în rezervă, poate produce efecte irecuperabile asupra ordinii şi vieţii

 publice colective.  

  Pentru a face o comparaţie precizăm că Hiroshima a fost bombardată cu un dispozitiv infernal

 a cărui putere a fost de 35.000 Tone de trinitrotoluen, adică 35 KT. 

Efectul a fost distrugerea oraşului în proporţie de 85% şi uciderea în primele zile a 75% din

 populaţie, iar efectele sale se fac resimţite şi în prezent după 70 de ani de la acel fatidic 

6 August 1945. 

  Acum există în depozitele statelor care deţin arsenal NBC, focoase de putere mică de până la 

500KT, de putere medie de până la 1.500 MT, mare de până 1,000 GT şi apocaliptică de peste

1,000 Terra Tone, a căror efecte doar ar putea fi calculate teoretic, deoarece nimeni nu a avut 

curajul să detoneze un astfel de dispozitiv, dar care totuşi nu a fost proiectat să ruginească într-un hangar sau şalter. 

   Cei mai mulţi specialişti apreciază că dacă cineva, vreodată va detona un dispozitiv apocaliptic

 de putere maximă, acela ar fi momentul distrugerii complete planetare, deoarece va declanşa o

 reacţie în lanţ cu urmări catastrofale asupra sitemului solar. 

   Tocmai de aceea armele de nimicire în masă sunt depăşite din punct de vedere jurisdicţional, 

iar naţiunile care le mai deţin, pot fi scoase în afara legii, la fel ca teroriştii care detonează şi

 ucid zilnic fără discermământ civili nevinovaţi, copii, femei însărcinate, bătrâni, femei. 

Nimeni nu poate fi mai presus de lege, şi nu poate comite crime fără a fi pedepsit el sau comitenţii 

săi pentru faptele perpuşilor. 

   În final, analiştii militari recomandă lichidarea armelor de nimicire în masă şi soluţionarea

 divergenţelor dintre state prin mediere, negociere şi arbitraj internaţional, nu prin asasinarea 

în masă a unor popoare, doar pentru a se satisface mândria, trufia şi lăcomia unor corporaţii 

anti-humanitare ce urmăresc doar profitul economic. Se apropie ziua când vor fi trimişi

 în judecată şi pedepsiţi exemplar corifeii apocalipsei planetei, deoarece umanitatea nu mai poate 

accepta să plătească tribut de sânge la nesfârşit, fără ca nimeni să nu plătească pentru aceste atrocităţi 

extinse. 

Pace şi prosperitate pentru omenire nu bombe şi distrugerea mediului ambiant şi al echilibrului 

planetei noastre. Forţele binelui doresc armonie între naţiuni, celelalte vor ca naţiunile să se elimine 

unele pe altele. O fi bine, o fi rău, acesta va fi întrebarea fundamentală pentru viitor.