Remember After 26 Yars

 

Iliescu, Roman, Voiculescu au uzurpat puterea în Romania, pentru a o lichida 

26 Decembrie 1989-26 Decembrie 2015

 ARC PESTE TIMP

   A trebuit să treacă peste un sfert de secol, şi să moară atâţea oameni, pentru ca românul să-şi

 dea seama că a fost înşelat, umilit, deznaţionalizat, alungat din ţară, atras în insolvenţă şi în final 

eliminat prin genocid, holocaust şi extincţie generalizată. 

   Cei peste 400 de emanaţi ai eminenţei cenuşii care conduce din umbră România,comit un asalt 

final asupra poporului nostru.

 

 Peste 8 milioane de români asistaţi ajunşi  la mila publică, traiesc cu sub 75 euro/luna

 Ce ne facem însă cu anumite feţe palide din justiţie, care pedepsesc invers proporţional 

cu amploarea faptelor criminale. Din cel peste 116.321 de persoane judecate şi condamnate

 în tot atâtea speţe penale, dintre care şi acum mai sunt în puşcării pe banii poporului 

aproximativ 96.000 de deţinuţi în proporţie de peste 98% acestea au comis fapte cu prejudicii 

până la 500 lei, şi doar 6 procente sunt criminali veritabili.

      Faţă de 26 Decembrie 1989, situaţia infracţională este incomparabilă. Atunci în penitenciare

 şi în arest preventiv erau doar 12.531 deţinuţi, iar multe penitenciare fuseseră desfiinţate ca 

urmare a scăderii ratei criminalităţii deoarece şomajul era aproape inexistent. Acum după 26 

de ani de regres economic, şi scăderea constantă a veniturilor populaţiei pe seama unui număr 

de peste 400 de potentaţi ai momentului, din cauza inexistenţei unui plasament sigur de forţă de

 muncă şi datorită frustrărilor, generate de contrastul opulenţei oligarhilor şi mogulilor care au

 ştrapat finanţele statului, în folos propiriu, mulţi tineri trec peste pragul discernâmântului şi

 comit acte antisociale ce pun în pericol siguranţa colectivă a cetăţenilor oaneşti ai cetăţii. 

 

Din 4,5 milioane de luptatori armata nationala mai are doar 12.000 de mercenari 

Vesnica ei pomenire!

Pe ansamblu PIB-ul individual a scăzut în medie de 4 ori, iar diferenta dintre venitul minim şi 

maxim a suferit o dicrepanţă nejustificată. In Decembrie 1989, şeful statului avea o indemnizaţie 

de conducere (plătită din cotizaţiile de partid şi nu de la bugetul de stat) de 12.700 lei, membrii

 guvernului primeau salarii de la Gospodăria de partid, membrii Marii Adunări Naţionale erau 

încadraţi în câmpul muncii, şi primeau doar o indemnizaţie de şedinţă şi contravaloarea mesei de 

prânz la cantină şi a cazării într-un cămin arondat partidului, iar activiştii de partid de la judeţe şi 

întreprinderi erau plătiţi din contribuţiile angajaţilor. De la bugetul de stat nu se plăteau costurile cu

 administrarea sediilor de partid, iar cel puţin trei ministere funcţionau pe baza autofinanţării.

 Ministerul Apărării de Interne şi al Economiei Naţionale işi plăteau angajaţii din venituri proprii.  Din 1965 şi până în 1989, cele trei ministere au contribuit la finaţarea proprie cu sume semnificative.

 Lucrul in străinătate era organizat şi planificat. În primul rând se asigura condiţii de lucru pentru 

soţiile angajaţilor iar copii erau educaţi în statele unde erau detaşaţi părinţii. Contribuţia la pensia 

suplimentară, sănătate, era plătită în trezoreria statului român şi fiecare angajat avea contract de 

muncă şi două asigurări una de sănatate şi cealaltă de viaţă şi invaliditate. 

 

Din mari producatori de stiinta si tehnologie, romanii acum sunt cersatori si au 148 miliarde

euro datorie publica si privata

Acum avem angajaţi în străinătate pe blat de peste 2,8 milioane de persoane şi 1,2 milioane

 în ţară. Ori dacă Guvernul ar fi emis o simplă ordonanţă de urgenţă cele 4 milioane de angajaţi 

ar fi adus sume consistente la buget, cu care să fie plătite pensiile şi salariile funcţionarilor

 publici.Politica în Romania din ultimul sfert de secol a devenit o afacere, iar impostura şi

 cupuditatea unor oameni politici au atins cote alarmante.  

În concluzie, fără a intra în detalii, se constată că din diferite motive nivelul de trai al românilor

 a scăzut la un sfert, statul nu mai are o economie sustenabilă, iar bogăţiile statului au fost 

transferate fără o justă plată la diverşi oportunişti străini. Românii a ajuns la coada 

clasamentelor auropene la toate capitolele.  Ori dacă drama de la Colectiv, unde a trebuit să

 moară oameni, a inpresionat o lume întreagă, de ce nimeni nu face nimic pentru judecarea şi 

condamnarea criminalilor care vor să lichideze patria română? 

Nouă nu ne trebuie legea falimentului persoanei fizice şi juridice, ci un grup de minţi iscusite

 care să scoată ţara din impas.Dacă atâtea şi atâtea generaţii au luptat pentru apărarea fiinţei

 naţionale, de ce ar trebui ca noi să fim ultima generaţie?

   

 

Dupa aproape 11 ani de aderare la NATO si UE românul este mai greu cu 29 Kg de TNT 

în echivalent, daca se imparte la populaţie forţa exployivă nucleară alocată de Rusia Romaniei.

 Forţe insurgente teroriste pregătite în tabere de refugiaţi din Ungaria, pentru a interveni

în Transilvania să apere aşa zisa etnie secuiască.

România nu este pregătită să facă faţă unui conflict militar hibrid asimetric şi coordonat din patru capitale ale lumii dintre care una este Ungaria şi alta este Ancara. 

La un raport de forţe de 66/1 şi cu o dotare mult inferioară, cu o armată 

demoralizată din cauza soldelor şi pensiilor care acoperă abia 25% din 

costurile curente pentru subzistenţă în cazul unui Război noi românii nu am avea nici o şansă 

de supraviţuire.

PEACE OR WAR

TO BEE OR NO TO BEE PEACE IN EUROPE ?

   O întrebare aflată pe buzelel analiștilor militari din Est și din Vest. În articolele lor nu se pune 

problema daca va fi sau nu război, ci când se va oficializa starea de razboi mondial, cine va fi făcut 

răspunzător, și estimativ  câte sute de milioane sau miliarde de oameni vor pieri în acesta.

  Din punct de vedere informațional, media și-a făcut doatoria: a explicat cu lux de amănunte faptul că,

 la un moment dat corporațiile nu mai au beneficii și titularii celor ce au cumpărat acțiuni la aceste 

corporații, se întreabă de ce s-a ajuns la o dobândă negativă, iar acțiunile lor valorează din ce în ce mai

 puțin. Există mai multe teorii economice, care spun că numai perioadele după război pot aduce 

prosperitate, deoarece există forță de muncă puțină, un necesar de lucrări foarte mare, situația ideală,

 în care se fac averi din nimic. Drama pentru unii, câștiguri financiare pentru alții. Însă ultimii sunt infinit mai puțini decât primii, dar în schimb având puterea fianciară în mână, iau decizii la nivel planetar, chiar dacă acestea înseamnă uciderea a sute și sute de milioane de oameni...

   Spre exemplu, o firmă de construcții sau imobiliară,  deschisă de o corporație într-un oraș distrus în proporție de 80% de bombardamente, poate face profit zeci de ani,  dacă își pune un
 primar și  câțiva consilieri, ce pot fi ușor manipulați în folosul creșterii profiturilor prin  atribuirea de lucrări profitabile. 

   De fapt, corporațiile își cresc profiturile prin megacorupție, însă cei care ar trebui să o controleze,

 au și ei acțiuni sau beneficii de la corporație, fie și numai prin suținerea unor concedii, promovări, etc.

   Căderea abruptă a producătorului german de automobile WW, este un exemplu tipic de război economic, purtat însă prin metode  sofisticate dar foarte eficiente.

 Căderea acestei corporații, va genera profit pentru concurență pe termen  lung.

   Din punct de vedere juridic, România a fost și este în război, deși nimeni nu a declarat acest lucru nici 

pe canale diplomatice și nici prin viu grai. Nici măcar militarii cu pregătire superioară pe la diferite 

instituții din Vest nu recunosc acest fapt, că țara noastră este ținta unor agesiuni asimetrice, 

neconvenționale, puternice și exterm de dăunătoare.    Efectele sunt vizibile la tot pasul: a fost lichidat 

sistemul bancar autohton, companiile locale au fost lichidate în proproție de 90%, pământuirle roditoare

 udate cu atâta sânge de înaintași, acum se vând pe nimic la străini. 

   Peste 70% dintre angajații din anii 1990 nu mai au un loc de muncă, au fost închise exploatările 

minerale, agricole, forestiere ale statului și în locul lor au apărut corporații speculative, peste 30% 

dintre locuitori sunt prizonieri în propriile locuințe, neavând vreo sursă de venit sustenabilă, fără nici

 un orizont lucrativ ocupațional nici pentru tineri, maturi sau bătrâni, dar fiind obligați să achite facturi

 și taxe din ce în ce mai mari. 

   Au emigrat defintiv din România câteva milioane de cetățeni români, cărora li se ruinase firmele unde

 lucrau, iar acum fac munci ocazionale cu mult sub pragul pregătirii profesionale.

   În 25 de ani, prin politica orientată împotriva creșterii natalității și reducerea mortalității, România a

 pierdut aproape 15 milioane de oameni, ca spor de populație naturală, și în loc de aproximativ 40 de

 milioane de români, trăitori în țara noastră, acum mai suntem abia 18 milioane. Ori 22 de milioane de

 oameni, se consideră o pierdere catastrofală pentru programul demografic national. Depopularea țării, concomitant cu admiterea de imigranți, va avea serioase efecte negative pe termen lung.

 

Armata și capacitatea de apărare a patrei a fost aproape anihilată: de la aproape 800 de supersonice 

și avioane de transport, acum ne lăudăm cu două avioane de transport și un supersonic american, 

cumpărat la SH din Portugalia, din cele peste 2.000 de transportoare blidate, ce au fost tăiate și 

vândute la fier vechi acum avem 30 de mașini blidate 4X4, din cele 1.500 de tancuri, care au

 fost topite iar metalul fiind livrat la export la preț de tablă ruginită, acum mai avem, doar 50 de 

bucăți.
Acestea au fost livrate  de niște aliați, după ce au fost revopsite, deși pe anumite porțiuni mai păstrează pitura

 din Vietnam. 
 Efectivele apărătorilor patriei, au scăzut dramatic de la 4,5 milioane (cu tot cu gărzi

 naționale și tineret) la aproape 13.000 de mercenari care sunt trimiși prin rotație în diferite state,

 fără nici o legătură cu cauza apărării patriei noastre, ci în intereseul unor corporații transnaționale

 ce urmăresc petrolul, cuprul, aluminiul, zincul, uraniul, etc.

Ori starea de agresiune continuă împotriva economiei, populației, a teritoriului și forțelor de 

apărare a patriei, prin efectele sale, dovedește tocmai existența stării de război, chiar dacă oficial 

nu este declarat. 

Neoficial, analiștii politici au recunoscut că acum patria nostră este în pragul colapsului, datorat 

gravelor erori comise de cei aflați la putere, care în scopul obținerii unor avantaja materiale pentru 

sine sau pentru cei apropiați, a sacrificat interesul național în favoarea unor interese venite în contra

 statului nostru. 

Nici organele de siguranță nu mai pot face față acestei provocări, deoarece prin lege li se interzice

 implicarea în probleme vitale pentru națiune, lucru ce nu se întâmplă în alte state. Dovada este că 

marii actori care au comis atâtea prejudicii statului, s-au acoperit de legi ambigue și strufoase, 

pentru a se sutrage răspunderii pentru actele și faptele lor criminale împotriva națiunii.

   Acum în Europa și Asia Mică din nou se aude strigăt de război. Lupta pentru reâmpărțirea lumii 

în noi sfere de influență, a căpătat acum forme dramatice. Europa este lovită în același timp de 

americani, ruși și chinezi, iar continentul nostru este vizibil colonizat în perspectivă de zeci de

 milioane de musulmani, și nu numai, goniți de la casele lor, din cauza unor lupte fratricide, provocate 

deliberat. Se vede că teritoriul unde se consideră că a fost leaganul civilizației modern actuale, ce a mai fost lovit anterior de cele două conflagrații mondiale unde au pierit

 sau au fost vătămați grav peste 100 de milioane de persoane, respectiv Europa de la Gibraltar la 

Donețc, și de la Oslo la Palermo, va deveni în scurt timp un poligon unde se vor trage cele mai 

puternice arme inventate de om. 
   Se fac scenarii ca Europa să devină, post factum, o zonă unde în locul cetățenilor autohtoni,

 nimiciți în urma coflagrației să vină imigranți indieni, chinezi, brazilieni și mexicani, ce vor 

trăi în ghetouri și vor lucra pentru corporațiile transnaționale sino-americane. Se prefugurează un viitor terifiant pentru cetățenii continentului nostru. 

   Anihilarea și lichidarea Rusiei cu orice preț, va rupe echilibrul migrațional, iar acest mare teritoriu,

 dar și cel Vestic European vor fi invadate de peste un miliard de oameni, care se vor prevala de dreptul

 la libera circulație, care de fapt este metodă speculativă pentru forța de muncă ieftină, adică un fel de

 neosclavagism, dirijat de  marile corporații, care văd în război o sursă de profit, nu 

o catasfrofă existențială umană, așa cum este percepută de oamenii de bine ai acestei planete.  

  Ultimile evenimente din Siria, Turcia, Ucraina, Moldova, sunt preludiul unei confruntări pe viață 

și pe moarte între marile puteri, în care micile state sunt introduse la înaintare de unii și de alții, împotriva intereselor lor naționale. 

În aceste condiții, când țara nostră a devenit un fel de minge de oină între marile puteri, și cetățenii

 vor deveni tot mai săraci, însingurați și disperați pentru că nu mai pot face față vicisitudinilor vieții 

cotidiene, o politică de neutralitate, și de creștere a prosperității economice a țării, împlict a creșterii 

veniturilor populației, este de preferat, în fața angajării la plata unor facturi astronomice, pentru

 achiziționarea de armament și tehnică de luptă, muniții inteligente și de furnituri, ce vor trebui plătite 

la vedere, din credite externe înrobitoare.  

  Forțele sănătoase din țară luptă pentru pace, iar doctrinarii și politrucii care fac propagandă de război 

și semnează convenții peste capul intereselor de stat majore, vor ajunge mai devreme sau mai târziu în 

fața justiției imanente. 

  Oamenii cerebrali și normali din țara noastră și din lume, vor milita pentru pace și armonie,

 rezolvarea diferendelor dintre corporații, sau dintre state prin mediere, negociere și arbitraj 

internațional, nu prin bombe și rachete. 

  Ori dacă nu se înțelege acest fapt, persoanele care doresc cu orice chip să incendieze planeta noastră,

 și popoarele lumii să se bată parte în parte, pentru ca în final, unii să declare pacea și să se 

autointituleze conducătorii lumii, va trebui ca Tribunalele Penale Internaționale să-i judece ce aceștia

 pentru tentativă la Crime Împotriva Păcii și Omenirii, care se știe, potrivit doctrinei sunt

 imprescriptibile. Dacă în practică o crimă este oribilă și autorii acesteia este normal să fie aspru 

judecați, cum vor trebui tratați cei care planifică masacre în masă? 

   Ori dacă toți ne vom solidariza pentru a disemina pacea pe planata noastră,
 nu-și va mai avea sens întrebarea: To bee or not to bee Peace in Europe ? 

WELCOMME TRAKYAN PEAPLE!

 

 



 Un grup de cercetători științifici etnologi, lingviști, istorici, membri ai Academiei di Roma,

au studiat timp de mai mulți ani, începând din anul 1970 în arhivele din Vatican documente 

și cronici privind statele și populațiile din Estul și Sudul Europei, începând cu mileniul III 

înaintea erei noastre, respectiv de acum peste 5.000 de ani și până în prezent. 

Aceste studii au fost coroborate cu decoperirile arheologice ale unor așezări omenești 

neolitice din epoca bronzului și a fierului timpuriu. 

   Concluziile acestor studii științifice au fost publicate în parte de Iosif Constantin Drăgan 

și de unii istorici occidentali și au fost prezentate cu ocazia mai multor simpozioane și 

conferințe științifice și academice la universități de prestigiu din Europa, Statele Unite, 

Argentina, Brazilia, China și Japonia. 

  Încă din perioada înfloririi civilizației Nilului din Egiptul antic, când se construiau piramide

în Valea Regilor, în spațiul terestru pe care acum se află Italia, Grecia, Austria, Ungaria, 

Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Macedonia, Albania, Cehia și Slovacia, o parte din 

teritoriul Germaniei, Poloniei, din vestul Ucrainei, al României, Republicii Moldova, 

Ucrainei de Sud, până spre Munții Urali, exista o populație eterogenă formată din etnia 

majoritară traco-getică sau dacică de mai târziu, care avea o religie monoteistă, în care Zalmoxe era venerat

ca un zeu suprem al Soarelui și al Luminii, templele religioase erau construite în locuri izolate

montane, cum ar fi cele din Munții Bucegi, unde încă există Sfinxul și Babele, Sarmisegetusa, 

Ceahlăul, Rarăul cu Pietrele Doamnei, și mai multe locuri din Munții Apuseni. 

  Limba folsită era o limbă indo-europeană cu fonetică simplă, articulată, din care a provenit și latina veche, respectiv limba

tracilor, iar comunicarea se făcea verbal sau prin versuri cântate. 

Scrierea era într-o grafie ideografică și simbolistică, ce a evoluat ulterior prin litere ce 

reprezentau începutul unui cuvânt uzual, iar alfabetul trac conținea 46 de caractere. 

Scrierea era doar apanajul comandanților militrari, al preoților și liderilor locali, dar și al 

scribilor de la curtea regilor traci. 

 

 



    În prezent se găsesc puține plăcuțe scrise, deoarece textele erau distruse odată cu

incinerarea conducătorului respectiv, deoarece se credea că informațiile din texte, 

vor trebui să ajungă la Zalmoxe odată cu spiritul celui decedat, pentru a putea fi 

primit în împărăția cerului. Nici pe morminte nu există texte scrise, deoarece, decedații

erau incinerați, pentru ca sufletul lor să se ridice la ceruri, în împărăția Dumnezeului Trakyei. 

   Ca populație, la nivelul anului 2.500 înaintea erei noastre, tracii numărau aproximativ 

5 milioane de oameni, majoritatea fiind păstori, agricultori, militari, funcționari administrativi,

meșteșugari ca rotari, olari, metalurgiști, tâmplari, cioplitori în piatră. Femeile trace se ocupau 

cu creșterea copiilor, confecționarea și vopsirea țăsăturilor și confecționarea obiectelor de 

vestimentație, preparatul hranei și igiena gospodăriei. 

Bărbații mai participau la partide de vânătoare sau de pescuit și la anumite sărbători, 

participau la întreceri sportive, precum călăria, tragerea cu arcul, aruncarea buzduganului, 

aruncarea pietrei, aruncarea suliței, alergarea și săritura peste obstacole. 

Sportivii fruntași aveau dreptul să-și aleagă cele mai frumoase și mai harnice fete, fiind recompensați de comunitate cu case din 

piatră și obiecte gospodărești ca dar de nuntă. Din rândul celor mai buni sportivi, se 

alegeau comandanții militari, care parcurgeau o periadă de instrucție militară de aproape 

5 ani, după care primeau în subordine un corp de oaste, de care se îngrijea să fie hrănit, 

echipat și antrenat pentru a face față misiunilor primite de la suveran. 

Drapelele tracilor erau de culoare roșu, galben și albastru din material textil lucrat la

 războiul de țesut, iar în vârf, exista un cap de lup sau de balaur, cu ochii din rubin.

 Acest drapel era montat prin legare cu sârmă de argint de un par lung de peste trei 

metri, confecționat din lemn de prun sau de corn. 

Militarii aveau coifuri metalice mai întâi din bronz, apoi din fier lustruit și uns cu seu 

de oaie pentru a nu rugini, sabie scurtă ascuțită ce tăia o frunză în cădere, zale din fier

 sau plăci de bronz, scuturi din lemn stratificat și inserții metalice cu nituri proeminente, 

arc cu tolbă de 30 de săgeți, lance de peste 2,5 metri cu vârful din fier tratat termic, 

pantaloni din piele de oaie sau din țesătură de in sau cânepă, în funcție de sezon iar

în picioare aveau fie opcinci sau cizme până la genuchi, cu genuchiere din metal și

jambiere legate cu curele din piele. 

 

 

Comandanții militari aveau armuri și coifuri ornate cu modele deosebite din aur și 

argint,   aveau armuri pentru ei și pentru cai, săbii scurte și încovoiate, lăncii lungi 

și subțiri, și  șei montate peste pături de culaore tricoloră: roșu, galben și albastru, cu ciucuri. 

   Servicul militar era obligatoriu, iar pentru cei viteji, se acordau recompense respectiv 

 

câteva sate sau cătune, păduri, ape și terenuri roditoare, și căteva sute de cosoni. 

Cu un coson se putea cumpăra un echipament militar complet, un cal, 15 oi, o vacă cu vițel

și un taur, și o căruță de transport. Și mai râmâneau bani pentru un butoiaș de vin și un car 

cu fân, cu tot cu anumalul de povară. 

  Familiile eroilor căzuți la datorie, primeau câte un coson pe lună pentru a se întreține, plus 

ajutor de la comunitte pentru diferite treburi gospodărești. 

  Militarii care depășeau vârsta de 50 de ani, dintre care peste 10 ani în serviciul statului

Tracia, primeau câte trei cosoni pe lună, iar anual o vadră de sare, un butoi mare de vin,

un butoiaș de miere de albine, cinci putine de brânză de oi și trei care de transport de 

mare capacitate, cu tot cu fân.  

     Militarii rezerviști primeau sarcini de a educa și instrui pe tineri, de ai învâța meșteșugul 

armelor, scrierea și cititul, vocabularul civil și militar, reguli generale de atac sau de apărare,

 meșteșuguri gospodărești, etc. 

   Din punct de vedere economic, din prisosul muncii și din vânzarea unor produse agricole,

 meșteșugărești, animale, în general se plătea zece la sută o dare către liderul local și încă 

zece la sută pentru visteria statului iar separat încă cinci la sută pentru rege.

   Bugetul anual Traciei acum 2.500 de ani era de aproape de 50 milioane cosoni, care în 

valori actuale ar fi cât aproximativ bugetul USA. 

   Armata Traciei număra aproape un milioan de luptători dintre care 40% aveau și câte 

doi cai la dispoziție, la fiecare sută de soldați era un căpitan comandant, la fiecare mie de

 militari exista câte un general comandant, iar la fiecare zece mii de ostași exista câte un 

nobil comandant care de cele mai multe ori facea parte din familia regală sau din rândul

prinților. 



 

 

 Dea lungul istoriei de aproape cinci mii de ani, tracii au fost atacați pe rând sau în asociere

de perși, triburile germanice, vichingii din nord, egipteni, toate popoarele migratoare, tucii 

și tătarii, hungurii și leșii, etc. Pierderile năvălitorilor au fost enorme, multe popoare 

migratoare dispărând din istorie după luptele cu tracii, dacii de mai târziu, daco-romanii și românii din epoca actuală. 

   La ora actuală, poporul român este unul ditre cele mai încercate popoare în lupta pentru

existență și identitate, iar datorită faptului că acesta luptă de mai bine de cinci mii de ani cu 

popoare invadatoare ce au venit să ceara pământ și apă, însă mulți se făcură o apă și un 

pământ, nu a fost înfrânt niciodată, ci doar ocazional făcut vasal unor puteri trenzitorii, 

oportuniste.

   Tracii au fost jefuiți în timp de tezaure ce însumează acum aproape 15.550 tone de aur, 

și au suferit pirderi prin macascrarea populației civile în total de aproape 35 milioane de 

oameni, fapte de crime împotriva păcii și omenirii comise de invadatori criminali, ce nu au

 fost iertați niciodată de nici o doctrină creștină, crimele acestea fiind imprescriptibile ca

 răspundere penală sau civilă a comitenților pentru faptele prepușilor.  

   Prin 1985, Academia Română a propus Academiei de Științe din Moscova reluarea temei 

de refacere a Statului Trakya, ca un stat federativ în care fiecare popor să-și păstreze propria identitate națională, limbă, insemne de stat, guvern, parlament, etc., cu 

o monedă unică, respectin cosonul aur cu o valoare de 666 dolari sau 666 ruble, sau acum 

de 555 euro/coson trak.

   Acest Stat Federativ Trakya, ar fi fost o granție de securitate în plus pentru URSS pentru 

a interzive ofensina statelor din Vestul Europei și a Alianței Nord-Atlantice la Est de zidul Berlinului sau la Est de meridianul 45. Ori una este să ai trupele 

americane dotate cu rachete de mare precizie în apropierea Donețcului, și pe Nistru, și alta 

este să existe o zonă tampon sau o graniță convențională situată la 1500 km mai la vest. 

Tocmai acest lucru nu a fost pe placul colhoznicului Mihail S Gorbaciov, care a dispus

eliminarea acestui proiect de securitate europeană și de stabiliate în zonă, iar când liderul 

român l-a consultat în legătură cu acest subiect în 1987, liderul de la Kremlin a spus 

expresis verbis: Nicivo, ne nado Trakya, ia hociu glossnosty, i likvidația CCCR. 

No comment! 

 

 

 

 

Acum zona fostului stat Trakya este o zonă defavorizată din punct de vedere economic,

unde venitul pe cap de locuitor atinge în anumite zone abia zece la sută din venitul de 

referință mediu al unui cetățean elvețian. Această zonă săracă,  aservită din punct de 

vedere financiar la Fondul Monetar Internațional, Banca Europeană de Dezvoltate, Banca 

Mondială, este ocupată de US Army, care se bucură de imunitate judiciară și de privilegii 

speciale. 

Această zonă, este o mare piață de desfacerer pentru produsele de proastă calitate 

alimentare și industriale fabricate în Vestul Europei și importate de vest-europeni din China, India, Turcia și Japonia. Fosta Trakya acum este furnizoare de materii prime,

combustibili fosili, minereuri, livrate la prețuri simbolice. 

Este zona unde cetățenii bogați din statele din Vest pot cumpăra terenuri și imobile, păduri 

și parcuri industriale pentru un preț de un euro și o diferență reprezentată de un comision 

big plătit unor administratori locali corupți, și unde populația moare practic de foame. 

Armatele statelor situate în fosta Tracie, sunt practic lichidate, iar forța de muncă de înaltă 

calificare: inginerii, informaticienii, medicii, profesorii, maiștrii, asistenții medicali, muncitorii 

calificați merg să caute locuri de muncă în Vest, pentru salarii de mizerie, ca alternativă față

 de șomajul care acum atinge 30% din forța de muncă ocupată. 

Ca urmare a acestor dezechilibre, există un pesionar la fiecare angajat, iar venitul unui 

pensionar este de o mie de ori mai mic decât a tracilor de acum 4-5000 de ani. O evidentă 

involuție din punct de vedere economic și politic.

Acest proiect asociat cu noile curente din Europa, atunci când popoarele cer administrației 

americane, retragerea US Army din Europa, conform termenului: Go back in US Uncle Samm!.

Bye, Bye US Army!

În concluzie refacerea Trakya Peaple cu capitala la București, este o necesitate, pentru o 

garanție de stabilitate politică și militară în zona Europei Estice și de Sud, în condițiile în 

care USA și UE, tratează popoarele din zonă ca pe niște popoare africane bananiere. 

O condiție sine qva non a acestei construcții este constituirea unei Uniuni de State cu 

denumirea Trakya, stabilirea unei monede comune cosonul, ca o contrapondere a 

dominației monezii euro sau a dolarului, retragerea statelor din Trakyan Area din alinața

 NATO și modificarea acordurilor cu Uniunea Europeană, cu Comisia Europeană și Consiliul 

Europei. 

 

 

Astfel cele 120 de milioane de persoane care traiesc în această zonă geografică, vor avea 

garanția că se pot dezvolta în comun din punct de vedere economic, și că iși vor putea

 apăra frontierele așa cum o fac de peste cinci mii de ani, printr-o politică de alinațe și de

 cooperare economică zonală, ca o garanție a Păcii și Securității în Trakya Area. 

Chiar dacă acest proiect nu este pe placul mai marilor lumii, sau a marilor corporații 

trasnaționale ce pun și înlătură șefi de stat după bunul lor plac, merită măcar să se facă

 un referendum pentru ca popoarele din zonă să hotărască singure soarta lor. 

Altfel falimentul Greciei, Italiei, Spaniei, Bulgariei, României, Ungariei, Serbiei, Moldovei, 

Ucrainei etc. sunt iminente, datorită datoriilor enorme ce le au la instituțiile financiare 

mondiale. 

Ori dacă acest proiect propus de România Moscovei în 1988 ar fi fost pus în practică la

 începutul anului 1989, acum Federația Rusă nu și-ar mai fi pus problema apărării independenței, suvranității și integrității sale, ce acum este

 într-o fază critică și există pericolul unui război iminent, cu o colaliție mondială constituită

 ca urmare a eforturilor diplomației americane. A fi sa a nu fi Trakya, acesta este întrebarea?

 Mai de vrema sau mai târziu vom afla un răspuns la această întrebare. 

Noi, sincer credem că va fi. 

  Centrul de Studii Strategice Europene de pe lângă Academia di Roma.

 

                                          https://ligapeacehumanity.blogspot.com

 

                                                                 www.stop-crime.ro 

 

                                                                                              Powe of  www.blogger.com