PEACE OR WAR

TO BEE OR NO TO BEE PEACE IN EUROPE ?

   O întrebare aflată pe buzelel analiștilor militari din Est și din Vest. În articolele lor nu se pune 

problema daca va fi sau nu război, ci când se va oficializa starea de razboi mondial, cine va fi făcut 

răspunzător, și estimativ  câte sute de milioane sau miliarde de oameni vor pieri în acesta.

  Din punct de vedere informațional, media și-a făcut doatoria: a explicat cu lux de amănunte faptul că,

 la un moment dat corporațiile nu mai au beneficii și titularii celor ce au cumpărat acțiuni la aceste 

corporații, se întreabă de ce s-a ajuns la o dobândă negativă, iar acțiunile lor valorează din ce în ce mai

 puțin. Există mai multe teorii economice, care spun că numai perioadele după război pot aduce 

prosperitate, deoarece există forță de muncă puțină, un necesar de lucrări foarte mare, situația ideală,

 în care se fac averi din nimic. Drama pentru unii, câștiguri financiare pentru alții. Însă ultimii sunt infinit mai puțini decât primii, dar în schimb având puterea fianciară în mână, iau decizii la nivel planetar, chiar dacă acestea înseamnă uciderea a sute și sute de milioane de oameni...

   Spre exemplu, o firmă de construcții sau imobiliară,  deschisă de o corporație într-un oraș distrus în proporție de 80% de bombardamente, poate face profit zeci de ani,  dacă își pune un
 primar și  câțiva consilieri, ce pot fi ușor manipulați în folosul creșterii profiturilor prin  atribuirea de lucrări profitabile. 

   De fapt, corporațiile își cresc profiturile prin megacorupție, însă cei care ar trebui să o controleze,

 au și ei acțiuni sau beneficii de la corporație, fie și numai prin suținerea unor concedii, promovări, etc.

   Căderea abruptă a producătorului german de automobile WW, este un exemplu tipic de război economic, purtat însă prin metode  sofisticate dar foarte eficiente.

 Căderea acestei corporații, va genera profit pentru concurență pe termen  lung.

   Din punct de vedere juridic, România a fost și este în război, deși nimeni nu a declarat acest lucru nici 

pe canale diplomatice și nici prin viu grai. Nici măcar militarii cu pregătire superioară pe la diferite 

instituții din Vest nu recunosc acest fapt, că țara noastră este ținta unor agesiuni asimetrice, 

neconvenționale, puternice și exterm de dăunătoare.    Efectele sunt vizibile la tot pasul: a fost lichidat 

sistemul bancar autohton, companiile locale au fost lichidate în proproție de 90%, pământuirle roditoare

 udate cu atâta sânge de înaintași, acum se vând pe nimic la străini. 

   Peste 70% dintre angajații din anii 1990 nu mai au un loc de muncă, au fost închise exploatările 

minerale, agricole, forestiere ale statului și în locul lor au apărut corporații speculative, peste 30% 

dintre locuitori sunt prizonieri în propriile locuințe, neavând vreo sursă de venit sustenabilă, fără nici

 un orizont lucrativ ocupațional nici pentru tineri, maturi sau bătrâni, dar fiind obligați să achite facturi

 și taxe din ce în ce mai mari. 

   Au emigrat defintiv din România câteva milioane de cetățeni români, cărora li se ruinase firmele unde

 lucrau, iar acum fac munci ocazionale cu mult sub pragul pregătirii profesionale.

   În 25 de ani, prin politica orientată împotriva creșterii natalității și reducerea mortalității, România a

 pierdut aproape 15 milioane de oameni, ca spor de populație naturală, și în loc de aproximativ 40 de

 milioane de români, trăitori în țara noastră, acum mai suntem abia 18 milioane. Ori 22 de milioane de

 oameni, se consideră o pierdere catastrofală pentru programul demografic national. Depopularea țării, concomitant cu admiterea de imigranți, va avea serioase efecte negative pe termen lung.

 

Armata și capacitatea de apărare a patrei a fost aproape anihilată: de la aproape 800 de supersonice 

și avioane de transport, acum ne lăudăm cu două avioane de transport și un supersonic american, 

cumpărat la SH din Portugalia, din cele peste 2.000 de transportoare blidate, ce au fost tăiate și 

vândute la fier vechi acum avem 30 de mașini blidate 4X4, din cele 1.500 de tancuri, care au

 fost topite iar metalul fiind livrat la export la preț de tablă ruginită, acum mai avem, doar 50 de 

bucăți.
Acestea au fost livrate  de niște aliați, după ce au fost revopsite, deși pe anumite porțiuni mai păstrează pitura

 din Vietnam. 
 Efectivele apărătorilor patriei, au scăzut dramatic de la 4,5 milioane (cu tot cu gărzi

 naționale și tineret) la aproape 13.000 de mercenari care sunt trimiși prin rotație în diferite state,

 fără nici o legătură cu cauza apărării patriei noastre, ci în intereseul unor corporații transnaționale

 ce urmăresc petrolul, cuprul, aluminiul, zincul, uraniul, etc.

Ori starea de agresiune continuă împotriva economiei, populației, a teritoriului și forțelor de 

apărare a patriei, prin efectele sale, dovedește tocmai existența stării de război, chiar dacă oficial 

nu este declarat. 

Neoficial, analiștii politici au recunoscut că acum patria nostră este în pragul colapsului, datorat 

gravelor erori comise de cei aflați la putere, care în scopul obținerii unor avantaja materiale pentru 

sine sau pentru cei apropiați, a sacrificat interesul național în favoarea unor interese venite în contra

 statului nostru. 

Nici organele de siguranță nu mai pot face față acestei provocări, deoarece prin lege li se interzice

 implicarea în probleme vitale pentru națiune, lucru ce nu se întâmplă în alte state. Dovada este că 

marii actori care au comis atâtea prejudicii statului, s-au acoperit de legi ambigue și strufoase, 

pentru a se sutrage răspunderii pentru actele și faptele lor criminale împotriva națiunii.

   Acum în Europa și Asia Mică din nou se aude strigăt de război. Lupta pentru reâmpărțirea lumii 

în noi sfere de influență, a căpătat acum forme dramatice. Europa este lovită în același timp de 

americani, ruși și chinezi, iar continentul nostru este vizibil colonizat în perspectivă de zeci de

 milioane de musulmani, și nu numai, goniți de la casele lor, din cauza unor lupte fratricide, provocate 

deliberat. Se vede că teritoriul unde se consideră că a fost leaganul civilizației modern actuale, ce a mai fost lovit anterior de cele două conflagrații mondiale unde au pierit

 sau au fost vătămați grav peste 100 de milioane de persoane, respectiv Europa de la Gibraltar la 

Donețc, și de la Oslo la Palermo, va deveni în scurt timp un poligon unde se vor trage cele mai 

puternice arme inventate de om. 
   Se fac scenarii ca Europa să devină, post factum, o zonă unde în locul cetățenilor autohtoni,

 nimiciți în urma coflagrației să vină imigranți indieni, chinezi, brazilieni și mexicani, ce vor 

trăi în ghetouri și vor lucra pentru corporațiile transnaționale sino-americane. Se prefugurează un viitor terifiant pentru cetățenii continentului nostru. 

   Anihilarea și lichidarea Rusiei cu orice preț, va rupe echilibrul migrațional, iar acest mare teritoriu,

 dar și cel Vestic European vor fi invadate de peste un miliard de oameni, care se vor prevala de dreptul

 la libera circulație, care de fapt este metodă speculativă pentru forța de muncă ieftină, adică un fel de

 neosclavagism, dirijat de  marile corporații, care văd în război o sursă de profit, nu 

o catasfrofă existențială umană, așa cum este percepută de oamenii de bine ai acestei planete.  

  Ultimile evenimente din Siria, Turcia, Ucraina, Moldova, sunt preludiul unei confruntări pe viață 

și pe moarte între marile puteri, în care micile state sunt introduse la înaintare de unii și de alții, împotriva intereselor lor naționale. 

În aceste condiții, când țara nostră a devenit un fel de minge de oină între marile puteri, și cetățenii

 vor deveni tot mai săraci, însingurați și disperați pentru că nu mai pot face față vicisitudinilor vieții 

cotidiene, o politică de neutralitate, și de creștere a prosperității economice a țării, împlict a creșterii 

veniturilor populației, este de preferat, în fața angajării la plata unor facturi astronomice, pentru

 achiziționarea de armament și tehnică de luptă, muniții inteligente și de furnituri, ce vor trebui plătite 

la vedere, din credite externe înrobitoare.  

  Forțele sănătoase din țară luptă pentru pace, iar doctrinarii și politrucii care fac propagandă de război 

și semnează convenții peste capul intereselor de stat majore, vor ajunge mai devreme sau mai târziu în 

fața justiției imanente. 

  Oamenii cerebrali și normali din țara noastră și din lume, vor milita pentru pace și armonie,

 rezolvarea diferendelor dintre corporații, sau dintre state prin mediere, negociere și arbitraj 

internațional, nu prin bombe și rachete. 

  Ori dacă nu se înțelege acest fapt, persoanele care doresc cu orice chip să incendieze planeta noastră,

 și popoarele lumii să se bată parte în parte, pentru ca în final, unii să declare pacea și să se 

autointituleze conducătorii lumii, va trebui ca Tribunalele Penale Internaționale să-i judece ce aceștia

 pentru tentativă la Crime Împotriva Păcii și Omenirii, care se știe, potrivit doctrinei sunt

 imprescriptibile. Dacă în practică o crimă este oribilă și autorii acesteia este normal să fie aspru 

judecați, cum vor trebui tratați cei care planifică masacre în masă? 

   Ori dacă toți ne vom solidariza pentru a disemina pacea pe planata noastră,
 nu-și va mai avea sens întrebarea: To bee or not to bee Peace in Europe ?